Istoric

ISTORIE SI PREZENT

Scoala George Enescu

Atestata documentar din 1695, asezarea Sinaia incepe sa se afirme in viata Romaniei.

In anul 1864 ia fiinta comuna Podul Neagului, cuprinzand catunul cu acelasi nume de langa schitul Lespezi, Posada, Izvorul, Manastirea Sinaia, Poiana Tapului, Catunele Busteni si Predeal.

In ziua de 10 mai 1866, Principele Carol de Hohenzollern-Siegmaringen, depune juramantul de credinta, devenind domnitor al Romaniei, sub numele de Carol I. Printre primele vizite pe care domnitorul le face prin tara este si vizita la manastirea Sinaia, incepand cu 5 august 1866, fiind insotit de Dimitrie A. Sturdza, doctorul Davilla si mr. Falcoianu1. Regele Carol I a fost atat de impresionat de frumusetea inconjuratoare, de aerul curat si linistea locurilor, incat aceasta vizita a fost decisiva pentru viitorul Sinaii de mai tarziu, prin hotararea sa de a reveni in fiecare vara la manastire.

La 1 decembrie 1874, din dorinta Domnitorului Carol I, comuna Podul Neagului ia numele de Sinaia, comuna cuprinzand acelasi teritoriu: de la Izvor pana la Predeal, iar Primaria de la Busteni se muta la Sinaia, intr-o casa de pe strada Pompierilor (str. 13 Septembrie)1. Astfel, Sinaia incepe sa se dezvolte vertiginos in urmatorii ani. In anul 1875 erau gata construite primele doua case din centrul orasului: casa printului Dimitrie Ghica, pe actualul loc al Cazinoului si casa colonelului Florescu, ministru de razboi, casa ce a ramas cunoscuta sub numele Castelul Stirbei. Tot in acelasi an, incepe constructia Castelului Peles, constructia caii ferate Ploiesti-Predeal, constructie care aduce foarte multi muncitori, o buna parte straini, si odata cu acestia, viitori elevi.

In aceasta perioada, la Sinaia, a fost infiintata la manastire cea de-a treia scoala de catre Regina ELISABETA, la manastire, primele invatatoare fiind doua domnisoare de onoare ale Reginei. Venind in vizita la Sinaia, Regina Elisabeta a descoperit o chilie in care copiii invatau sub indrumarea unui calugar. Regina a incredintat domnisoarelor de onoare misiunea de a se implica in instruirea acestor copii. Se faceau notiunile de baza ale scrisului si cititului, iar totul se desfasura folosind nisipul in loc de tabla.

V.A. Urechea, in vremea aceea Ministru al Instructiunii Publice, vizitand manastirea si afland de generoasa preocupare a calugarului, a hotarat infiintarea unei scoli, chiar din septembrie 1882, precum si infiintarea a doua posturi de invatator in Sinaia, lucru confirmat in anuarul oficial al Ministerului Instructiunii si al Cultelor, din 15 octombrie 1910. Unul din posturi a fost incredintat Smarandei Andronescu, o cunoscuta personalitate din vremea respectiva (maica Smara)1.

Registrul de intrare pe anii 1881-1892, precum si Registrul pentru iesirea hartiilor 1883-1892 contin informatii valoroase si inedite pentru demersul nostru. In data de 9 iulie 1882, Eforia Spitalelor Civile informa manastirea ca fosta casa Davila a fost inchiriata Ministerului Cultelor pentru a servi drept scoala (Registru de intrare…, f. 52v), la o zi dupa ce o doamna Elena cerea ajutor manastirii pentru transportul materialelor de la gara la scoala publica (f. 51v). Insa doar peste doi ani, pe 26 septembrie 1884, se aminteste despre ,,fostul local de scoala” (f. 132v, 135v), scos la licitatie pe 7 martie 1885 (f. 141v). Scoala a fost mutata la Manastire, dupa cum atesta o chitanta din 27 septembrie 1884, prin care se justificau 230 de lei, cheltuieli pentru scoala din curtea manastirii (Registrul pentru iesirea hartiilor…, f. 34v).

Din raportul scolii, nr. 4/19 iulie 1883, rezulta ca numarul elevilor din clasa I a fost de 55, din care au promovat in clasa a II-a 25 de elevi, dintre acestia ajungand sa absolve clasa a IV-a, in anul scolar 1885-1886, doar 4 elevi. Multi ani numarul elevilor absolventi a fost mic in comparatie cu numarul elevilor inscrisi sifrecventi.

In acelasi an, in centru asezarii se construieste primul local de scoala primara, numita „Carmen Sylva”, pe un teren donat de Eforia Spitalelor Civile in suprafata de 2940 mp.

In 1903, la 6 mai, Ministerul Institutiunii Publice aproba al doilea local de scoala in catunul Izvor, constructie finalizata in 1906. In 1905, pe 21 aprilie, primarul orasului solicita din nou sprijinul Eforiei Spitalelor Civile pentru finalizarea acestui proiect, al carui plan era aprobat de Consiliul ethnic, din care facea parte si ing. Anghel Saligny.

Constructia se va finaliza intre 5 septembrie si 1 decembrie 1905. In acelmoment cele doua scoli erau frecventate de 260 de elevi.Pentru localnici prindea tot mai mult ideea realizarii unei scoli secundare, pentru care se straduiesc gospodarii orasului si oamenii de bine. Pastrand mereu treaz gandul ca o scoala secundara in Sinaia, resedinta Regala, este o necesitate vadita, atat pentru Sinaia cat si pentru comunele din vecinatate, intelegand ca aceasta frumoasa localitate unica nu are un mediu cultural, tocmai prin faptul ca lipsea o scoala cu caracter secundar, care sa inalte invatamantul, sa ofere elevilor dotati posibilitatea de a se instrui mai bine si de a urma scoli mai inalte, acesti oameni de bine au perseverat un sfert de veac.

Primarul localitatii, Gheorghe Mateescu, sustine ca ideea i-a fost inspirata de I.L.Caragiale, atasat de localitatea pe care o propunea sa devina resedinta unui judet cu acelasi nume si avand un liceu si internat, pentru elevii cu probleme de dezvoltare din toata tara. Acest plan ii este propus lui Take Ionescu, care respinge ideea, convins ca asezarea trebuie sa ramana doar o statiune climaterica. Titu Maiorescu, caruia i-a solicitat sprijinul, mai ales ca din 1913 s-a stabilit si el in Sinaia, respinge ideea unei scoli la care sa fie adusi si elevi romani din Transilvania, argumentand ca ei trebuie sa ramana acolo”sa lupte mai departe cu dusmanul neamului, pentru dreptatea si libertatea romanismului”. In 1922 exista Comitetul Scolii “Domnita Ileana” privind intiativa strangerii fondurilor necesare construirii unui local de Scoala Secundara. Prin ordinul 104034/1925 Dr. C. Angelescu,Ministru instructiunii publice, a aprobat infiintarea unui gimnaziu mixt la Sinaia, delegandu-l pe Toma I. Strelicovski in acest scop. Acesta declara ”Am venit in localitate cu misiunea datoriei si cu dorinta tineretii mele de a infaptui tot ce a fost posibil, astfel incat sa organizam o scoala noua ca organizare si ca spirit. A trebuit creat totul: banca, tabla, catedra, material, local, a trbuit cautat personal didactic, adunati elevii”.

Festivitatea deschiderii gimnaziului cu numele “Principele Nicolae” a avut loc la 26 octombrie 1925 intr-un local inchiriat pe strada Cuza Voda Nr.6. La deschidere, in clasa I erau inscrisi 48 elevi si in clasa a II-s 13 elevi.

In primii doi ani de functionare scoala a luat o frumoasa dezvoltare, privind activitatea didactica si cea culturala. Din 1927, gimnaziul este finantat de Minister, dar intr-un local inchiriat, tot Ministerul Instructiunii cumpara un imobil in strada Bratianu 59 care a servit pentru internat (1928-1931) si pentru gimnaziu (1932-1933). Gratie internatului, aici invatau elevi din Giurgiu, Arges, Bucuresti, Calafat si macedoneni bursieri. Dezvoltarea scolii determina Ministerul nu numai sa o sustina , dar si sa propuna transformarea gimnaziului in liceu prin Ordinul nr.122650/1929 proiect nerealizabil din cauza resurselor financiare insuficiente. In 1929, aici predau profesori titulari de limba romana, latina. franceza, matematica, fizica, chimie si stiintele naturii.

In 1929, pe langa fabricile Emil Costinescu s-a infiintat scoala industriala, dupa un proiect din 1921 al Ministerului Muncii si Ocrotirilor sociale, pentru pregatirea de ucenici si muncitori. Deschiderea ei s-a facut in localul scolii primare “Carmen Sylva”, la 1 mai 1929.

In 1930, la 14 mai, se inregistreaza la Judecatoria Sinaia actul de donatie 236/1930 din partea doamnei Aristia general Zossima, reprezentand un imobil, partial avariat de un incendiu, in strada Fotino nr. 5, impreuna cu terenul inconjurator, pentru a sevi ca local de scoala sau internat. Intre 1932-1934 acest local este reconstruit si amenajat si in el se muta activitatea gimnaziului din 1934, fortat si de incendiul localului in care functionase. Perioada de dupa 1931 a fost dificila din punct de vedere financiar, pentru ca gimnaziul a fost declarat desfiintat de Ministerul Invatamantului, dar el a ramas mai departe ca extrabugetar sustinut de comunitate, biserica si de casa Regala. Din 1935, Ministerul Instructiunii bugeteaza 3 catedre, iar din 1938 gimnaziul intra in bugetul statului.

La 1 septembrie 1941, gimnaziul mixt a fost transformat in gimnaziu de baieti functional, cu clasele I numai pentru baieti si celelalte 3 mixte, dar din 1942 se revine la formula mixta.

In 1941, numeroase memorii ale locuitorilor Sinaii solicitau transformarea gimnaziului in liceu. Pana in 1943 au absolvit gimnaziul sau 7 clase elementare, 982 de elevi din care 502 baieti. Dupa o vizita in scoala noastra in mai 1945, Ministrul Educatiei Nationala, Stefan Voitec, dispune ca, incepand cu 1 septembrie 1945, gimnaziul sa devina liceu; astfel scoala functiona cu un ciclu mediu incepand cu clasa a V-a.

Intre anii 1947-1958, 499 elevi au absolvit scoala.

In 1949, scoala din Izvor se transforma in scoala de 7 ani si pana in 1958 aici vor absolvi 114 elevi.

Scolii Sinaia i se repartizeaza un alt imobil pe bulevardul Carol I, unde functiona cu noua clase.

Scoala de 4 ani s-a unificat cu liceul avand din 1949 peste 20 de clase. Ea va avea internate de fete si baieti.

In intervalul 1944-1945, invatau 600 elevi, in anul 1956-1957 numarul lor depasea 800 elevi repartizati in 21 clase.

In 1962 se construieste noul local unde functionau cele mai multe clase ale scolii: 24 Sali de clasa, laboratoare, biblioteca, teren de sport.

In 1949 sunt inregistrati primii absolventi ai Scolii Medii cu examen de absolvire. In 1957 s-a trecut la scoala de 11 ani. La o populatie de 9000 de locuitori, in 1957 – 1958, numarul elevilor a fost de peste 800, invatand in 21 de clase (I-X) si ateliere, laboratoare, biblioteca si sala de gimnastica.

In 1958, prin ordinul 144 al Ministerului Invatamantului si Culturii, s-a aprobat cererea scolii de a se numi Scoala medie mixta nr. 1 “George Enescu”.

In prezent, scoala functioneaza cu un numar de 420 de prescolari si elevi, repartizati astfel: 2 grupe de program normal, 2 grupe de program prelungit, cu 16 clase – 8 la ciclul primar si 8 la ciclul gimnazial.

Tot mai putini, dar constienti ca au de dus mai departe o traditie…pentru ca inca de la inceput Scoala Gimnaziala „George Enescu”s-a dovedit a fi o unitate scolara de elita, la nivelul invatamantului national, prin calitatea corpului profesoral si a rezultatelor elevilor la olimpiadele si concursurile scolare, nationale si international si la examenele de evaluare nationala, prestigiu care s-a mentinut de-a lungul timpului.